Guvernul a pus pe masă un nou pachet de măsuri fiscale sub eticheta de „relansare economică”, însă pentru milioane de români vestea nu sună deloc optimist. Printre schimbările discutate și asumate public se află și modificări care ating direct zona pensiilor, indiferent că vorbim despre pensii de stat, pensii facultative sau venituri obținute din investiții ori din muncă în străinătate.
Mesajul este clar: statul caută venituri suplimentare la buget, iar zona veniturilor pasive – inclusiv pensiile – nu mai este protejată ca în anii anteriori.
Pentru cei care au contribuit la Pilonul III, adică la pensiile facultative, schimbările vizează în special modul de impozitare la momentul retragerii banilor. Dacă până acum exista un regim fiscal relativ avantajos, noile reguli pot însemna o impozitare mai accentuată a sumelor încasate.
Practic, avantajul fiscal pentru economisirea pe termen lung se diminuează. Cei care au contribuit ani la rând cu gândul la o plasă de siguranță la bătrânețe ar putea constata că o parte mai mare din suma acumulată merge către stat.
Specialiștii avertizează că astfel de măsuri pot descuraja economisirea voluntară, într-o țară în care pensia publică este deja sub presiune demografică.
Nici românii care și-au pus economiile în acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții nu sunt ocoliți. Veniturile din dividende, dobânzi sau câștiguri de capital intră în vizorul noilor reguli fiscale.
Majorarea cotelor sau modificarea plafonului de contribuții la sănătate pentru veniturile din investiții poate însemna că un mic investitor, care până acum plătea un impozit relativ redus, va avea de suportat o povară fiscală mai mare.
Pentru cei care au ales să își suplimenteze veniturile din pensie prin investiții, impactul nu este neglijabil. Practic, orice sursă de venit devine mai atent monitorizată și, implicit, mai impozitată.
O categorie sensibilă este cea a românilor care au muncit ani buni în afara țării și primesc sau vor primi pensii din alte state.
În funcție de convențiile de evitare a dublei impuneri, aceste venituri pot intra în calculul obligațiilor fiscale din România. Noile măsuri aduc o mai mare claritate, dar și o posibilă creștere a sarcinii fiscale pentru cei care au ales să se întoarcă acasă.
În practică, dacă pensia externă este declarată și cumulată cu alte venituri, pot apărea obligații suplimentare, inclusiv contribuții la sănătate, în funcție de nivelul total al veniturilor.
Pensiile speciale și cele obișnuite
În discursul public s-a vorbit intens despre taxarea pensiilor speciale, însă modificările nu se opresc aici. Și pensiile obișnuite pot fi afectate prin schimbarea pragurilor de impozitare sau prin ajustări ale contribuțiilor asociate.
Chiar dacă nu toate pensiile vor fi direct impozitate suplimentar, mesajul transmis de autorități este că „nimeni nu este complet în afara reformei”. Statul încearcă să echilibreze bugetul prin lărgirea bazei de impozitare, nu doar prin tăieri punctuale.
Presiunea pe buget este uriașă: deficit ridicat, cheltuieli sociale în creștere și obligații asumate față de partenerii europeni. În acest context, Guvernul mizează pe creșterea veniturilor fiscale, iar zona pensiilor și a veniturilor pasive devine o țintă inevitabilă.
Criticii spun însă că astfel de măsuri lovesc inclusiv în cei care au fost prudenți și au economisit. Susținătorii reformei argumentează că sistemul trebuie să fie sustenabil și că fiecare categorie de venit trebuie să contribuie echitabil.
Cert este că, după noul pachet de relansare economică, ideea că anumite tipuri de pensii sunt „intangibile” pare să fie de domeniul trecutului. Pentru românii care se apropie de pensionare sau care și-au construit venituri suplimentare din investiții, perioada următoare va aduce calcule mai atente și, cel mai probabil, sume nete mai mici în buzunar.