Pentru mulți tineri din județul Călărași, diploma nu mai este de mult un bilet sigur spre un loc de muncă. Dimpotrivă. După ani de facultate, stagii și speranțe, realitatea îi lovește direct: dacă nu ai „o recomandare”, un „cineva” sau bani să-ți faci propria afacere, piața muncii devine un labirint fără ieșire.
Statisticile naționale arată clar că tinerii întâmpină dificultăți tot mai mari în găsirea unui job stabil, mai ales absolvenții de științe sociale, comunicare, relații internaționale, turism sau chiar unele specializări economice, domenii care, încet-încet, dispar din oferta reală de angajare. Pe scurt: sunt meserii care „mor”, dar facultățile continuă să scoată promoții întregi.
La Călărași, problema e și mai simplă, dar mai dureroasă: nu prea ai unde să muncești.
Cu studii superioare ajungi adesea să alegi între retail, call center (dacă ai noroc) sau să faci naveta spre București. Mulți renunță pe drum. Alții acceptă orice, doar să nu rămână acasă. Iar cei care speră la un post „în domeniu” află rapid că experiența contează, dar relațiile contează și mai mult.
În mediul privat, locurile sunt puține. În sectorul public, concursurile sunt rare și, de multe ori, previzibile. Mesajul e clar, chiar dacă nu e spus direct: fără pile și cunoștințe, șansele scad dramatic.
Unii încearcă varianta antreprenoriatului. Doar că aici începe alt film.
Taxele, contribuțiile și birocrația reușesc performanța de a doborî un antreprenor înainte să apuce să pornească efectiv afacerea. Ca debutant, plătești statului aproape din prima zi, indiferent dacă ai profit sau nu. Ai idei, ai curaj, dar n-ai capital? Ghinion. Sistemul nu e construit pentru începuturi, ci pentru supraviețuitori.
Așa se face că mulți tineri pleacă. Alții rămân blocați. Puțini reușesc.
Iar Călărașiul continuă să piardă generații întregi de oameni pregătiți, în timp ce se miră de ce orașul îmbătrânește și economia stagnează.
Pe scurt: la noi, viitorul vine greu. Foarte greu. Și, de cele mai multe ori, cu bilet doar dus spre alte județe sau alte țări.

