România a avut la dispoziție fonduri europene pentru împădurirea a zeci de mii de hectare de teren, însă o mare parte dintre aceste suprafețe au rămas neplantate.
Deși existau programe prin care proprietarii de terenuri și autoritățile locale puteau beneficia de finanțare pentru plantarea de păduri, interesul pentru accesarea acestor bani a fost redus. În ultimii ani au fost împădurite mult mai puține hectare decât era planificat inițial.
Printre motivele invocate se numără faptul că mulți proprietari preferă să păstreze terenurile pentru agricultură, unde pot primi subvenții anuale. În aceste condiții, împădurirea devine mai puțin atractivă din punct de vedere economic.
Un alt obstacol este birocrația și procesul complicat de accesare a fondurilor, care descurajează atât primăriile, cât și proprietarii de terenuri să depună proiecte.
În plus, în unele zone terenurile sunt privite ca oportunități pentru dezvoltări imobiliare sau alte investiții, ceea ce reduce interesul pentru transformarea lor în păduri, chiar dacă există finanțare disponibilă.