Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România va solicita acceptul Comisiei Europene pentru ca majorările salariale destinate demnitarilor să fie aplicate etapizat, în cadrul noii legi a salarizării unitare care ar urma să intre în vigoare din 2027.
Declarația vine în contextul controverselor generate de viitoarea reformă salarială din sectorul public, după ce au apărut informații privind creșteri importante ale indemnizațiilor pentru funcțiile de conducere din stat.
Bolojan a explicat că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a primit mandat să negocieze cu oficialii europeni o variantă prin care aceste majorări să fie introduse treptat, pe parcursul următorilor ani, pentru a evita un impact bugetar major și reacții negative în societate.
Potrivit premierului, noua lege a salarizării reprezintă un jalon important din PNRR, iar adoptarea acesteia este esențială pentru ca România să poată încasa peste 770 de milioane de euro din fonduri europene. Dacă legea nu va fi aprobată la timp, țara riscă să piardă această tranșă de bani.
Ilie Bolojan a atras atenția că actualul sistem de salarizare din sectorul public a fost modificat de numeroase ori în ultimii ani, prin sporuri și beneficii acordate diferitelor categorii profesionale, ceea ce a creat dezechilibre majore între instituții și funcții similare.
Șeful Guvernului a precizat că România cheltuiește în prezent aproximativ 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sistemul public, echivalentul a peste 8% din PIB, iar spațiul pentru noi creșteri salariale este limitat.
Noua lege a salarizării ar urma să stabilească 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8, raportați la o valoare de referință de 4.100 de lei. În forma discutată până acum, salariul maxim ar urma să îi revină președintelui României, cu aproximativ 32.800 de lei brut lunar.
Guvernul susține că reforma nu va reduce veniturile actuale ale bugetarilor, însă unele creșteri vor fi aplicate progresiv, pentru a se păstra echilibrul bugetar și pentru a elimina diferențele considerate inechitabile între angajații statului.