Declarațiile făcute de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, chiar de Ziua Muncii au reaprins dezbaterea despre nivelul taxelor din România și despre cât de mult rămâne, în realitate, în buzunarul angajaților după plata contribuțiilor către stat. Politicianul susține că românii nu sunt lipsiți de dorința de a munci, ci sunt descurajați de povara fiscală ridicată.
Potrivit acestuia, statul reține o parte foarte mare din veniturile generate de salariați, iar acest lucru contribuie la fenomenul numit „sărăcie în muncă”, situația în care oamenii au un loc de muncă, dar veniturile nu le asigură un trai decent.
Năsui a atras atenția că România se află printre țările europene cu un nivel ridicat al acestui fenomen, ceea ce arată că problema nu este lipsa locurilor de muncă, ci nivelul salariilor raportat la taxele și contribuțiile plătite.
Declarațiile vin într-un context economic tensionat, în care tot mai mulți angajați se plâng de creșterea costului vieții, în timp ce veniturile nu țin pasul cu scumpirile. De asemenea, mediul de afaceri avertizează frecvent că taxarea ridicată a muncii poate descuraja angajările și poate împinge o parte din activități în zona economiei informale.
Pe de altă parte, specialiștii în finanțe publice subliniază că nivelul taxelor este legat direct de cheltuielile statului pentru servicii precum sănătatea, educația sau pensiile, iar reducerea acestora ar necesita ajustări bugetare importante.
De Ziua Muncii, mesajul transmis de politician a readus în discuție o temă sensibilă pentru milioane de români: cât de echitabil este sistemul de taxare și dacă munca este suficient răsplătită în România.