Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai mari fraude financiare din istoria sa recentă. Potrivit celui mai nou raport al Parchetului European (EPPO), instituția condusă de Laura Codruța Kövesi investighează mii de dosare de fraudă care au provocat un prejudiciu estimat la peste 67 de miliarde de euro pentru bugetele UE și ale statelor membre.
La finalul anului 2025, procurorii europeni aveau în lucru 3.602 investigații active, numărul lor crescând puternic față de anii anteriori. Dimensiunea fenomenului arată că fraudele cu bani europeni nu sunt cazuri izolate, ci parte a unor rețele complexe care acționează la nivel internațional.
Cea mai mare parte a prejudiciului vine din fraude legate de TVA și taxe vamale, care reprezintă peste două treimi din totalul sumelor investigate. Aceste scheme sunt adesea organizate de grupări de criminalitate economică ce folosesc firme fantomă și tranzacții fictive pentru a evita plata taxelor.
Procurorii europeni spun că astfel de mecanisme funcționează în mai multe state simultan și pot muta rapid milioane de euro prin rețele de companii controlate de aceleași grupuri.
România se află printre țările cu cele mai mari prejudicii estimate în dosarele EPPO. Datele raportului arată că procurorii europeni instrumentează 535 de investigații legate de România, cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 6,05 miliarde de euro.
Această sumă reprezintă aproximativ 9% din totalul prejudiciilor estimate la nivel european, plasând România pe locul al doilea în clasamentul statelor investigate, după Italia.
Cazurile vizează în special:
•fraudarea fondurilor europene pentru agricultură
•proiecte IT sau infrastructură finanțate din bani UE
•granturi pentru antreprenoriat sau modernizare
•scheme de TVA și importuri fictive.
Mesajul Laurei Kövesi
Șefa Parchetului European a avertizat că cifrele descoperite sunt doar vârful icebergului și că investigațiile vor continua să crească. Potrivit acesteia, amploarea fenomenului arată existența unei adevărate industrii criminale care exploatează sistemul de finanțare european.
Deși procurorii au început să trimită tot mai multe cazuri în instanță, recuperarea prejudiciilor rămâne complicată. În ultimul an au fost emise ordine de înghețare a unor active de peste 1 miliard de euro, însă doar o parte din bani ajung efectiv înapoi la bugetele publice.