De anul acesta, tot mai mulți locuitori din Călărași au realizat, direct la ghișeu sau după ce și-au achitat obligațiile fiscale, că plătesc impozite la nivel de Capitală. Fără o informare publică clară și fără o dezbatere reală, grila de impozitare locală a ajuns să copieze valorile din București, deși diferențele economice dintre cele două orașe sunt evidente.
Compararea documentelor oficiale arată că, la capitolul bază de impozitare, Călărașiul este aliniat perfect cu Bucureștiul.
Hotărârea Consiliului Local Călărași poate fi consultată aici:
Pentru comparație, grila folosită de Primăria Capitalei este publicată aici:
Concret, în cazul clădirilor cu cadre din beton armat sau cu pereți exteriori din cărămidă arsă ori alte materiale obținute prin tratament termic și/sau chimic, valoarea impozabilă este identică în cele două municipii:
•2.677 lei/mp pentru clădirile dotate cu instalații de apă, canalizare, electricitate și încălzire;
•1.606 lei/mp pentru clădirile fără aceste utilități.
Așadar, la nivel de bază de calcul, un apartament din Călărași este evaluat fiscal exact ca unul din București, deși veniturile populației, infrastructura și nivelul serviciilor publice nu pot fi comparate.
Situația devine însă și mai problematică în cazul clădirilor nerezidențiale deținute de persoane fizice. Aici, Călărașiul nu doar că se aliniază Capitalei, ci o depășește clar.
Cota de impozitare aplicată la Călărași este de 0,832% din valoarea impozabilă, în timp ce la București cota este de doar 0,2%.
Diferența este semnificativă: proprietarii din Călărași plătesc un impozit de 4,16 ori mai mare decât cei din București pentru clădiri nerezidențiale comparabile.
Cu alte cuvinte, dacă la capitolul salarii, investiții, infrastructură sau servicii publice Călărașiul rămâne un oraș de provincie, la capitolul taxe locale joacă direct în liga mare. Doar că fără avantajele acesteia.
Pentru mulți contribuabili, această realitate a fost descoperită abia după ce impozitele au fost deja achitate, ceea ce alimentează percepția unei creșteri mascate de taxe. Specialiștii atrag atenția că o astfel de politică fiscală poate pune presiune serioasă pe bugetele familiale și poate descuraja inițiativa economică locală.
Ironia situației este evidentă: pe hârtie, Călărașiul este tratat fiscal ca Bucureștiul. În viața de zi cu zi, însă, rămâne un oraș care plătește mult și primește puțin.
În lipsa unor explicații clare din partea administrației locale privind beneficiile concrete pentru comunitate, această strategie fiscală riscă să devină un nou motiv de nemulțumire publică și un exemplu de decizie ruptă de realitatea economică a orașului.